|
|
 |
 |
|
| EXPOZITIA Asezarea civila romana de la Ocnita |
|
Asezarea civila romana de la Ocnita
Dupa razboaiele daco-romane din anii 101-102, 105-106, o parte din vechiul regat dac este transformat în provincie romana, actualul teritoriu al Olteniei fiind inclus în sistemul economic al statului roman (fosta Dacia Inferior, mai apoi Dacia Malvensis). Transformarea Buridavei Romane dintr-un centru militar într-unul economic s-a datorat mai ales exploatarii resurselor de sare din zona Ocnele Mari – Ocnita si a marelui comert cu "aurul alb" de aici.
Amplasarea asezarii civile romane de la Ocnita la cca. 300 m nord de cetatea dacica Buridava reprezinta o importanta veriga în angrenajul politico-economic, dar mai ales comercial al Imperiului.
Desfasurate pe o perioada de sase luni, cercetarile arheologice efectuate de specialistii Muzeului Judetean Vâlcea au relevat existenta a 12 locuinte, dintre care se remarca prezenta uneia cu fundatie de piatra (presupunem ca la început edificiul a fost un turn - locuinta care avea rolul de supraveghere a vaii pârâului Sarata, la intrarea în fosta cetate dacica, transformat mai târziu în locuinta cu scop pur economic), doua ateliere de fierarie, doua cuptoare de redus minereul de fier, trei cuptoare pentru pâine, patru vetre si noua locuinte cu structura de lemn.
Materialul arheologic descoperit este alcatuit din ceramica de factura romana, unelte, podoabe (fibule, inele), monede, un procentaj important detinându-l ceramica de factura dacica, etc.
Dupa inventarul numismatic descoperit, asezarea poate fi datata între împaratii Traian - Commodus (106-180), perioada de maxima dezvoltare fiind cel mai probabil în timpul împaratului Hadrian.
Interesant este faptul ca pe baza materialului numismatic si raportându-ne la stratigrafia de la Stolniceni, la venirea pe tron a împaratului Commodus se observa un nivel puternic de arsursa si distrugere. Existenta unui conflict regional de mica amploare ar putea fi demonstrat de încetarea partiala a activitatii în asezarea de la Ocnita, dar si de ascunderea unor tezaure monetare, cum ar fi cel de la Flamânda-Cremenari si Râmnicu Vâlcea. Activitatea este probabil reluata dupa acest conflict, ca si în cazul celei de la Stolniceni, cercetarile viitoare urmând sa confirme acest lucru, existenta asezarii continuând sau nu pâna la retragerea roamna.
Din cauza distrugerii partiale a sitului, odata cu construirea în sistem de urgenta a barajului de retinere a saramurei, nivelul superior de locuire a fost distrus.
Nu a fost descoperit un nivel de cultura dacica propriu–zis, în schimb asezarea romana a distrus o locuire din perioada de tranzitie spre epoca bronzului si din epoca bronzului timpuriu (culturile Cotofeni si Glina).
Se impune continuarea cercetarilor arheologice, zona Oc. Mari –Ocnita fiind o sursa inepuizabila de istorie, un adevarat tezaur arheologic.
|
|
 |
|
|
